- All
- Asociația Prietenii Bisericii Studenților
- Colinde
- Conferințe ale Părintelui Ciprian (invitat în diverse locuri)
- Corurile bisericii
- Înregistrări
- Întâlnirea de duminică seara
- Întrebări și răspunsuri către studenți (pe Zoom)
- Pelerinaje pe jos
- Pelerinajele tinerilor în Israel
- Pelerinajele tinerilor în Turcia și Grecia
- Pelerinajele tinerilor la închisorile comuniste din România
- Pelerinajul în Georgia și Armenia
- Pelerinajul tinerilor în Bulgaria
- Pelerinajul tinerilor în Egipt
- Pelerinajul tinerilor în Macedonia
- Pelerinajul tinerilor în Serbia
- Sf. Paisie Aghioritul
- Slujbe
- Tabere (de studenți și pentru părinți și copii)
- Zilele Antonie Bloom
SERBIA 2-ZIUA 2: Novi Sad - Fruska Gora (ÎNTÂLNIREA 880)
2022-09-13
Scurte cuvinte: Fruska Gora - Vizitare Măn. Krusedol
SERBIA 2-ZIUA 2: Novi Sad - Fruska Gora (ÎNTÂLNIREA 879)
2022-09-13
Despre Novi Sad. Despre Fruska Gora. Despre regele Milan Obrenovici. Despre orașul Novi Sad, întemeiat în 1694, după marile migrări ale sârbilor, Novi Sad a fost și este un oraș cu o deschidere mai mare spre Occident, oamenii sunt mai bogați, iar economia e mai dezvoltată. Lângă Novi Sad se întâlnesc Tisa și Dunărea. Despre muntele Fruska Gora, considerat Muntele Athos al Serbiei, unde se află 16 mănăstiri.
Mănăstirea Krusedol (Cruședol) construită de Sf. Maxim Brancovici și mama sa, Sf.Anghelina Brancovici. Aici sunt moaștele Sf. Anghelina Brancovici, ale Sf. Maxim Brancovici, mormântul Patriarhului Arsenie al III-lea. Tot aici este mormântul Regelui Milan Obrenovici, primul rege al Serbiei independente (tatăl său era sârb, iar mama sa, româncă). Mănăstirea Novo Hopovo este închinată Sf. Nicolae și adăpostește moaștele Sf. Teodor Tiron. Mănăstirea Stravo Hopovo este o mănăstire mică, închinată Sf. Pantelimon. Are o arhitectură diferită față de mănăstirile Krusedol și Grgeteg, păstrând unele caracteristici ale stilului bizantin.
Serbia 2-ZIUA 1: Cluj – Timișoara – Măn. Racovița (întâlnirea 878)
2022-09-12
Despre Mănăstirea Racovița. Este considerată Școala teologică a sârbilor. Mănăstirea a fost ajutată mult de domnitorii Țării Românești: Radu I Basarab, Sf. Neagoe Basarab, Sf. Constantin Brâncoveanu. Mormântul Patriarhului Pavle al Serbiei se află la această mănăstire, însuși patriarhul dorind să fie înmormântat aici. Tot aici, a fost tuns în monahism Sf. Nicolae Velimirovici.
Despre viața Patriarhului Pavle al Serbiei, unul dintre cei mai venerați patriarhi ai Bisericii Ortodoxe, care a ajuns patriarh fără voia lui. A fost un ierarh de o simplitate fără comparație. Era mereu în mijlocul oamenilor, fără alai arhieresc, călătorea cu transportul public, cumpărând bilet pentru că nu avea mașină personală, se îngrijea singur de hainele sale, de mâncarea pe care o consuma, de casa sa. Locuia în cadrul căminului teologic și oricând era nevoie să fie reparate diverse obiecte, să participe la curățenie, Patriarhul Pavle era mereu gata să facă aceste lucruri. Era un foarte bun pantofar. Repara și încălțămintea altora. Patriarhul Pavle era glumeț, dar se străpungea la inimă pentru toți cei necăjiți și nu făcea diferență între sârbi, kosovari, croați, macedoneni. Patriarhul Pavle îndemna la iubirea de vrăjmași. A păstrat pravila monahală, cea aspră, până la sfârșitul vieții, fără a renunța la ceva. Patriarhul Pavle spunea că singura lui întâietate este în dăruire și în jertfă.
Serbia 2-ZIUA 1: Cluj – Timișoara – Măn. Racovița (întâlnirea 877)
2022-09-12
Despre Istoria Banatului. Despre triburile migratoare care au venit în Banat și care s-au stabilit aici de-a lungul anilor. Fondul principal al românilor se trage din traci, dar în Banat au fost și ilirii, azigii, sarmații, avarii, goții, gepizii, vizigoții, huniietc.În primele secole, după Hristos, în zona Banatului au venit romanii.
Unul dintre motivele pentru care românii nu au fost asimilați de slavi a fost prezența în Banat, în secolele VI-VIII, a avarilor.
Regina Maria a jucat un rol esențial pentru ca Banatul să rămână al României.
Despre viața Sfântului Iosif de la Partoș, mitropolitul Banatului, moaștele căruia sunt la Catedrala din Timișoara. Este numit și Sf. Iosif Valahul – mare făcător de minuni și tămăduitor în special al celor bolnavi de oase, al ologilor, al celor care suferă de osteoporoză. Înainte de a fi venit în Banat, s-a nevoit o vreme în Muntele Athos, la mănăstirile Cutulmuș, Vatoped. La 80 de ani, Sf. Iosif este numit mitropolit al Banatului. Timp de trei ani, păstorește mitropolia Banatului și face multe minuni. Spre sfârșitul vieții, se retrage la mănăstirea Partoș, unde, la vârsta de aproape 86 de ani, trece la Domnul.