Buuu

Informații oferite de îngrijitorul Măn. Vitovnița

Despre Măn. Vitovnița. Despre Starețul Tadei. Măn. Vitovnița, a fost ctitorită de domnitorul Milutin Nemanja. Aici se află: mormântul Starețul Tadei - timp de 10 ani, Părintele Tadei a fost starețul acestei mănăstiri; mormântul lui Ștefan Bojovici, cel care a refăcut mănăstirea. Mănăstirea a adăpostit și moaștele unui sfânt sinait, care mai apoi au fost furate și pierdute. Despre Starețul Tadei. Despre copilăria starețului Tadei. Despre bolile grele prin care a trecut în copilărie și în adolescență. Despre fuga la Măn. Gornjac(Gorniac), unde urma, așa cum își propusese, să petreacă ultimii ani de zile, deoarece, după boala de plămâni, la vârsta de 15 ani, medicii nu i-au dat mari șanse de viață. Despre tunderea în monahism și despre dorința de a avea o rânduială călugărească mai aspră. Plecarea la Măn. Milkovo, acolo unde erau mai mulți monahi ruși veniți de la Valaam și unde îl întâlnește pe un stareț foarte blând și răbdător – starețul Ambrozie –, care îi îngăduie toate neputințele și slăbiciunile trupești. Despre momentul când a fost preoțit la Măn. Racovica. Despre peregrinările starețului. Despre stările depresive ale Starețului Tadei, pe care le-a depășit acceptând să ia medicamentație specifică. Despre frica de a fi în preajma oamenilor și de a le vorbi. Despre arătarea Mântuitorului și despre mustrarea pe care i-o adresează Starețului Tadei pentru faptul că nu voia să le vorbească oamenilor. Starețul Tadei va împlini ascultarea aceasta abia mai târziu, spre sfârșitul vieții sale, când le va vorbi mulțimilor și va alina multe suflete. “Cum îți sunt gândurile, așa îți este viața”, este cuvântul cel mai des folosit de Starețul Tadei.

Informații oferite de ghidul Măn. Manasija

Despre Sf. Ștefan Lazarevici, fiul Sf. Lazăr. Despre Măn. Manasija. Despre Sf. Ștefan Lazarevici, cel care a ridicat un stâlp înalt pe Câmpia Mierlei, în amintirea tatălui său, Sf. Cneaz Lazăr. Acesta este un monument înalt, având forma Crucii. Despre domnia grea a Sf. Ștefan Lazarevici și despre alianța sa cu turcii, fiind nevoit să lupte alături de otomani împotriva creștinilor ortodocși. Despre pocăința și regretul Sf. Ștefan Lazarevici pentru faptul că a acceptat să facă această alianță. În semn de pocăință, Sf. Ștefan Lazarevici ctitorește și construiește Măn. Manasija, mănăstirea pocăinței, pe locul unde, în anul 1406, îi biruiește pe turci. Aceasta este una dintre cele mai mari și mai impresionante mănăstiri din Serbia, având aspect de fortăreață. Mănăstirea Manasija a fost ridicată în 12 ani și, pentru o perioadă, a fost locul de renaștere culturală a sârbilor. A fost de multe ori distrusă și incendiată. În perioada ocupației otomane, mănăstirea a fost folosită ca și grajd, iar în perioada ocupației austriece, timp de 300 de ani, mănăstirea a fost folosită ca și depozit de armament. Sf. Ștefan Lazarevici a vrut să fie înmormântat aici. Tot la Măn. Manasija a fost înmormântat și Vuk Lazarevici, unul dintre frații lui Ștefan Lazarevici, Vuk fiind fiul cel mic al Cneazului Lazăr.

Despre Măn Ranavica. Despre Sf. Cneaz Lazăr. Măn. Ravanica a fost ctitorită de Sf. Cneaz Lazăr și este una din cele mai minunate mănăstiri sârbești, fiind astăzi protejată de legile naționale din Serbia. De asemenea, pe exteriorul mănăstirii se poate vedea o deosebită “broderie” în piatră. Aici se află: moaștele Sf. Cneaz Lazăr; moaștele Sf. Romil, ucenic al Sf. Grigorie Sinaitul, prăznuit pe 18 Sept. Despre Sf. Cneaz Lazăr al Serbiei. Ascensiunea la tron a Sf. Cneaz Lazăr, care nu făcea parte din dinastia Nemanja, dar care, prin căsătoria cu soția sa, Milița, devenea rudă cu membrii acestei dinastii. După 150 de ani de slavă și de cinste, a urmat o decădere a urmașilor Nemanja, o decădere a statului unitar sârb. Sf. Cneaz Lazăr a unit din nou Serbia, dar pentru puțin timp. Despre Bătălia de la Câmpia Mierlei (Kosovo Polje). Despre vedenia îngerească pe care a avut-o înainte de această bătălie. Îngerul i-a vestit că, dacă oastea sa va birui și va doborî armata mult mai numeroasă a dușmanilor, poporul sârb va dobândi pacea și slava lumească, dar se va mândri și va cădea din credința ortodoxă. Despre alegerea grea pe care a trebuit să o facă Sf. Cneaz Lazăr – aceea dintre a birui bătălia și a pierde credința ortodoxă sau de a pierde bătălia de la Kosovo Polje, rămânând sute de ani sub stăpânirea otomanilor, dar dobândind mântuirea și Împărăția Cerească. Despre zbuciumul sufletesc al Sf. Lazăr. Despre alegerea de a pierde bătălia și despre faptul că a trebuit să asiste la decapitarea tuturor comandanților și oștenilor din armata sa, ceea ce a fost un chin de nemăsurat. Chiar dacă Sf. Lazăr nu a fost monah, pustnic sau vreun nevoitor deosebit, pentru suferințele prin care a trecut atunci când a asistat timp de o noapte la decapitarea luptătorilor sârbi, el s-a sfințit. Trupul lui a rămas întreg, neputrezit, binemirositor. Despre moartea cneazului și despre suferința soției sale la reîntoarcerea, peste un an, a trupului Sf. Lazăr din Kosovo în Ravanița. Despre periplul moaștelor Sf Lazăr din Serbia în alte țări în timpul invaziilor turcești. Despre preluarea conducerii țării de către Milița, soția Sf. Cneaz Lazăr, și de către fiul lor cel mare, Ștefan Lazarevici.

Scurt cuvânt: Vizitare Măn. Jicea

Despre Man. Jicea. Construită de Sf. Ștefan cel Întâi-Încoronat, la îndemnul Sf. Sava, pentru a fi sediul Arhiepiscopiei autocefale a Serbiei. Este locul în care au fost încoronați regii Serbiei. Aici, în anul 1220, a fost încoronat regele Ștefan cel Întâi- Încoronat, de către Sf. Sava și a avut loc proclamarea ortodoxiei ca singura religie a Serbiei, moment în care, Sf Sava, a îndemnat întreg poporul să zică: “Să renunțăm la toate pentru Hristos și la Hristos să nu renunțăm pentru nimic în lume!”. De asemenea, aici se află mormântul Sf. Eustachie I, moaștele sale fiind mutate la Patriarhia din Pec, Kosovo

Informații oferite de ghidul Măn. Studenița

Despre Măn. Studenița. Despre Sf. Sava și Sf. Simeon Nemanja (partea a 3-a). Măn. Studenița a fost ctitorită de Sf. Simeon Nemanija, tatăl Sf. Sava, având un rol important în viața și istoria Bisericii Ortodoxe Sârbe. Aici se află: moaștele Sf. Simeon Nemanija și ale soției sale, Cuvioasa Anastasia (cu numele de Ana, înainte de călugărie); moaștele Sf. Ștefan cel Întâi-Încoronat, fiul Sf. Simeon izvorâtorul de mir și fratele Sf. Sava; mormintele a mai multor membri ai dinastiei Nemanja, printre care: regeleVukan, fratele Sf. Sava și al Sf. Ștefan cel Întâi – Încoronat, regele Radoslav,unul dintre fiii Sf. Ștefan cel Întâi-Încoronat; pictura deosebită a Răstignirii Mântuitorului; Biserica Sf. Ioachim și Ana, aflată în curtea mănăstirii, ctitorită de regele Milutin; Biserica Sf. Nicolae, aflată în curtea mănăstirii, având o arhitectură deosebită.

Despre Măn. Sopocani. Despre Sf. Sava și Sf. Simeon Nemanja (partea a 2-a). Măn. Sopocani a fost constrită de Sf. Ștefan Uroș I, fiul Sf. Ștefan cel Întâi-Încoronat. Pictura mănăstirii este considerată a fi cea mai frumoasă pictură bisericească din întreaga Biserică Ortodoxă Sârbă. Cea mai vestită frescă de aici este cea care reprezintă Adormirea Maicii Domnului. De-a lungul secolelor, mănăstirea a fost incendiată, avariată, parțial dărâmată de către turci; timp de două secole a rămas fără acoperiș. Cu toate acestea, până în prezent, s-au mai păstrat o bună parte din frescele originale. Faptul că frescele s-au păstrat până astăzi, în ciuda istoriei tulbure pe care a avut-o de înfruntat, este considerata a fi o minune. Aici se află: moaștele Sf. Ștefan Uroș I; moaștele Sf. Ioanichie I; mormântul Annei Dandolo, cea de a 2-a soție a Sf. Ștefan cel Întâi-Încoronat. Despre viața Sf. Simeon Nemanja, cel care a reușit, pentru prima dată, să unească mai multe voievodate și să formeze primul stat sârb. Viaţa acestuia poate fi împărţită în două mari perioade: prima, domnească, în care a fost mare jupan al sârbilor, iar a doua, monahală, în care a ctitorit Mănăstirile Studenița și Hilandar şi s-a călugărit, sub numele de Simeon. Soţia sa, doamna Ana, a depus şi ea voturile monahale, în Măn. Maicii Domnului, din Ras, primind numele de Anastasia. Mai târziu, ea va fi canonizată, cu denumirea „Sf. Anastasia, maica Serbiei”. Despre adormirea Sf. Simeon, izvorâtorul de mir, și despre minunea de la mormântul său, de la Mănăstirea Hilandar.

Scurt cuvânt: Vizitarea Măn. Mileseva. Pictura Măn. Mileseva (partea a 2-a)

Scurt cuvânt: Vizitarea Măn. Mileseva. Despre moaștele Sf. Sava (partea 1)

Despre Măn. Mileseva. Scurtă istorie a locului. Despre Sf. Sava al Serbiei și Sf. Simeon Nemanja, izvorâtorul de mir (partea 1). Măn. Mileseva, construită de Sf. Vladislav pentru ca moaștele Sf. Sava să fie aduse aici de la Târnovo, locul unde, în anul 1236, a murit și unde îi rămăsese trupul. Trupul Sf. Sava a rămas la Măn. Mileseva până în 1594, an în care turcii îl vor fura şi îl vor arde în foc (pe colina Vracear, în Belgrad). Aici se află: Mormântul Sf. Sava al Serbiei; o parte din mâna Sf. Sava al Serbiei - unicele moaște ale Sf. Sava; moaștele Sf. Vladislav; moaștele Sf. Nestor, egumen al Măn. Mileseva, nou martir în perioada celui de al II-lea război mondial; pictura deosebită a Îngerului Învierii, cel mai cunoscut înger pictat. Despre viața Sf. Sava al Serbiei, primul Arhiepiscop al Bisericii autocefale a acestei țări. Despre dorința părinților Sf. Sava de a-l căsători la vârsta de 17 ani. Despre dorul Sf.Sava de a se face monah și despre fuga lui din Serbia în Muntele Athos. Despre mânia tatălui său, domnitorul Ștefan Nemanja, viitorul Sf. Simeon izvorâtorul de mir, la aflarea acestei vești și despre îndelungile sale încercări de a-l readuce pe Rastko înapoi în Serbia. Despre tunderea în monahism a Sf. Sava și despre viața sa călugărească în Muntele Athos. Ctitoria Mănăstirii Hilandaru. Împăcarea între Sf. Sava și tatăl său. Venirea Sf. Simeon în Athos. Întoarcerea Sf. Sava în Serbia pentru a-i împăca pe frații lui, Ștefan și Vukan. Despre numirea Sf. Sava ca prim arhiepiscop al Serbiei și despre dobândirea autonomiei patriarhale a Serbiei. Despre ungerea ca domnitor al Serbiei, de către Sf. Sava, a fratelui său, Ștefan, care a fost primul cneaz încoronat și uns al Serbiei. Despre peregrinările Sf. Sava în ultima parte a vieții sale.

Despre Biserica Sf Ahile de Larissa. Despre Biserica Sf. Ierarh Ahile, episcopul Larissei, ctitorie a dinastiei Nemanija, finalizată de către Ștefan Dragutin. Aici se află mormântul fiului cel mic al domnitorului Ștefan Dragutin Nemanija,Uroșiț, în cinstea căruia s-a ridicat mănăstirea. Biserica este închinată Sf. Ahile de Larissa, unul dintre Sfinții care a participat la Primul Sinod Ecumenic și care a făcut o minune asemănătoare cu cea a Sf. Spiridon al Trimitundei, pentru a combate ereziile ariene. Biserica păstrează fresce și pictura veche care datează din secolul XIV. Acest lucru a fost posibil, deoarece, nefiind o mănăstire, aceasta nu a fost considerată de turci ca un bastion de rezistență și, drept urmare, nu a fost atacată și distrusă.

Întrebări și răspunsuri

Despre Măn. Celije. Despre Sf. Iustin Popovici. Mănăstirea Celije este ctitorită de Ștefan Dragutin Nemanja, fiul lui Uroș I. A fost, ca și multe alte mănăstiri sârbești, distrusă și arsă de nenumărate ori, apoi reconstruită. A suferit daune considerabile și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În anul 1948, la Mănăstirea Celije vine Sf. Iustin Popovici, unde rămâne până la moartea sa, în anul 1979. Aici se află mormântul și moaștele întregi ale Sf. Iustin Popovici și părticele din moaștele Sf. Nectarie și Sf. Nichifor Leprosul. Despre Sf. Justin (Iustin) Popovici, mare teolog al Serbiei, ucenic al Sf. Nicolae Velimirovici, care considera că studiul teologiei în mod rațional, fără a cunoaște viețile Sfinților Părinți, este „o otravă”. De aceea, a cerut insistent ca la Seminarul Teologic să fie introdusă materia despre viețile Sfinților Părinți, căci considera că „ortodox este numai ceea ce este de la Sfinții Părinți purtători în duh”. Sf. Iustin Popovici era apropiat duhovnicește de Sf. Ioan Maximovici. Avea un suflet foarte sensibil și îi compătimea pe toți suferinzii, bolnavii, necăjiții, nedreptățiții. Îndemna să ne apropiem de celălalt cu pași de porumbel. A avut o activitate academică teologică de o importanță deosebită, fiind iubit de mulți studenți. A editat revista „Viața Creștină”, pentru care a fost pe nedrept insultat, bârfit, urât chiar de episcopii Bisericii. Din cauza urii, a fost expulzat din Belgrad și trimis în Kosovo. În anul 1948, Sfântul Iustin Popovici vine la Mănăstirea Celije, unde va petrece până la moartea sa și unde va scrie cele mai importante cărți ale sale.

Cuvânt ținut de Starețul Măn. Ribnica

Despre Măn. Ribnica (Ribnița). Despre Sf. Nicolae Velimirovici. Despre Măn. Lelici (Lelici). Măn. Ribnica a fost întemeiată de dinastia Nemanja. A fost dărâmată de șase ori până la temelie de către turci și a fost de nenumărate ori reconstruită. O vreme a fost biserică de parohie, dar din anul 2017 a venit aici un grup mic de călugări, care încearcă să revigoreze viața monahală. Despre Sf. Nicolae Velimirovici se spune că este Sf. Ioan Gură de Aur al sârbilor. După Sf. Sava el este cel mai cunoscut sfânt al Serbiei. Despre copilăria Sf. Nicolae, care, la botez, a primit numele de Nicolae și care a păstrat acest nume și în monahism. Despre rolul mamei sale, Catarina, care a sădit în sufletul viitorului episcop sârb sămânța dorului după Dumnezeu. Despre studiile și erudiția Sf. Nicolae Velimirovici, el fiind, în tinerețe, un student de excepție, care a citit opere din toată literatura, istoria și filosofia universală. Despre studiile sale la Oxford; despre călătoriile în Anglia, SUA, Rusia și despre activitate academică a Sf. Nicolae. Despre rolul catehetic și cultural al acestui mare sfânt sârb, care, pentru prima dată, a tradus și a scris în sârbă viețile Sfinților și slujbele Bisericii, dar și numeroase imnuri bisericești, puse ulterior pe note muzicale. Despre faptul că, în Primul Război Mondial, Sf. Nicolae Velimirovici a fost vocea care a pledat pentru Serbia în Occident, aidoma Reginei Maria care a fost vocea României. Despre misiunea Sf. Nicolae Velimirovici în calitate de episcop al Jicei și al Ohridei și despre scrierile sale din această perioadă. Despre întâlnirea cu Sf. Ioan Maximovici și Sf. Iustin Popovici. Despre activitatea teologică și misionară în SUA; despre ultimii ani ai vieții și despre mutarea trupului Sf. Nicolae la Lelici, în Serbia, din SUA, după 25 de ani de la adormirea sa întru Domnul. Despre Măn. Lelici, construită de Dragomir, tatăl Sfântului Nicolae Velimirovici. Aici se află moaștele întregi ale Sf. Nicolae Velimirovici. Tot aici sunt înmormântați și părinții săi.

Fruska Gora - Despre Măn. Velika Remeta. Despre Ștefan Dragutin Nemanija. Mănăstirea Velika Remeta este închinată Sf. Dimitrie al Tesalonicului. Este construită de domnitorul Ștefan Dragutin. Despre viața și parcursul lui Ștefan Dragutin, care la vârsta de 17 ani, a fost căsătorit de tatăl său, Uroș I, cu o prințesă maghiară, Catalina. Uroș I îl ținea pe fiul său în supunere chiar și după căsătoria acestuia cu Catalina. Drept urmare, s-a iscat un război între tatăl Uroș I și fiul Ștefan Dragutin. Uroș I pierde războiul și se retrage. Ștefan Dragutin preia tronul, deși el nu a vrut ca acest război să fi avut loc. În timpul războiului, Ștefan Dragutin rămâne olog. Din această cauză, îi dă toate drepturile de domnitor fratelui său Miliutin. Ștefan Dragutin a fost ctitorul mai multor mănăstiri din Serbia. Înainte de moarte, Ștefan Dragutin este tuns în monahism, primind numele Teoctist.

Scurte cuvinte: Fruska Gora - Despre Măn. Grgeteg. Despre Vuk Brancovici. Mănăstirea Grgeteg este construită de Vuk Brancovici. Aici este o copie a icoanei Maicii Domnului Făcătoare de Minuni cu Trei Mâini, copie făcută după originalul care se află la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos.