Doamne ajuta,
Așa cum am obișnuit în fiecare an, am mers și anul acesta în pelerinajul de colinde la mănăstiri. Anul acesta am fost în zona Dobrogei.
Pelerinajul s-a desfășurat în perioada 19-21 decembrie 2015 și a fost foare bineprimit. Ni s-a spus peste tot, că puține sunt grupurile care mai obișnuiesc să colinde mănăstirile.
Am găsit mult folos duhovnicesc la Mănăstirea Vladimirești unde ne-am oprit la Sfânta Liturghie în prima zi. De când am pășit în mănăstire și în biserică ne-a îmbiat un duh cald și primitor. Vocile maicilor parcă psalmodiau tot văzduhul văzut și nevăzut. Am avut marea bucurie ca acest pelerinaj să fie unul euharistic, mulți dintre pelerini s-au putut împărtăși în aceste zile. Am primit acest dar ca pe un semn bun că și în această zonă se încearcă o apropiere cât mai mare de înțelesul primar al comuniunii în Sfânta Liturghie. Maica Daniela, stareța Mănăstirii Vladimirești, ne-a lăsat o pildă vie de înțelepciune, cuvioșie și smerenie.
Drumurile noastre au continuat apoi la Mănăstirea Cocoș (la moaștele Sf. Zotic, Camasis, Filip și Atal) si la Celic Dere unde am văzut cu toții minunea descoperirii curățirii chipului dumnezeiesc din Icoana Mântuitorului. După un lung, gropos și anevoios drum prin pădurea de turbine de eoliene, în tăcerea nopții am ajuns cu bine la Mănăstirea Sfântului Ioan Casian unde părintele stareț Iustin Petre ne-a primit să înnoptăm și ne-a spus cuvinte folositoare despre post și viața Sf. Ioan Casian. Pr. Iustin a spus ca apreciază lucrarea cu tinerii de la Biserica Studenților din Cluj si o urmareste îndeaproape ca model drept de urmat. Ne-a explicat ce înseamnă postul adevărat doar cu pâine si apa și doar atunci cand flamanzesti, ne-a explicat cu argumente din Scriptura ca o astfel de potolire a pantecelui este esentiala și posibilă.
Duminică dimineata am fost la pestera Sf. Casian si ne-am minunat de locul unde s-au nevoit sfinti stiuti numai de Dumnezeu. La Liturghie ne-am simtit ca acasa, a fost prima Liturghie rostita din mănăstire la care am participat în straie de sărbătoare. Parcă timpul s-a oprit și a rămas doar cel liturgic care nu se măsoară cu ceasul. La invitatia pr. Iustin Petre am mers cu dansul să-l colindăm pe Inaltpreasfintitul Teodosie al Tomisului. Ne-a primit si cinstit cu bucurie. Am trecut si pe la Catedrala din Constanta unde ne-am închinat la moaștele sfinților Epictet și Astion si am poposit pe malul marii de unde nu am plecat până nu am colindat.
Am pornit îmbrăcat in port popular la Mănăstire Poarta Alba dedicata Sf. Romani si Pr. Iustin Pârvu, unde obstea s-a umit si bucurat foarte mult de colinda noastră. Ne-am continuat drumul Dervent, și ne-am oprit la Manastirea Peșterii Sf. Apostol Andrei. Ajunși la Dervent, pr. stareț Andrei – parcă o icoană în trup a Sf. Andrei – ne-a primit cu mare căldură și ne-a explicat tot istoricul viețuirii creștinești din secolele primare și până acum. Aici am rămas și peste noapte iar a doua zi am participat la Sfânta Liturghie. Tot atunci am cunoscut cu toții despre creșterea și minunile crucilor de piatră care fac parte din temelia mănăstirii Dervent. Înainte de a ajunge înapoi la Cluj Napoca ne-am oprit la Mănăstirile Lipnița și Adamclisi.
Dăm slavă lui Dumnezeu pentru acest prilej binecuvântat de a păși prin acest ținut plin de istorie și trăire creștinească. Cu toții am avut parcă impresia că am fost în altă țară creștină, totuși, nu vom uita curând acest tărâm al rădăcinilor creștinești – Dobrogea – această poartă a rodirii credinței, aluatul care a dospit.
Mulțumim celor care au participat în acest pelerinaj, care au participat și la repetițiile de colinde, dar și celor care s-au rugat pentru noi.
