Forum AscorCluj.RO » Recent Topics

Forum AscorCluj.RO » Recent Topics http://ascorcluj.ro/forum/ Forum AscorCluj.RO » Recent Topics en-US Sat, 31 Jul 2010 09:06:09 +0000 http://bbpress.org/?v=1.0.2 <![CDATA[Search]]> q http://ascorcluj.ro/forum/search.php daniil on "Mitropolitul Antonie Bloom despre Sfantul Ioan Botezatorul" http://ascorcluj.ro/forum/topic/mitropolitul-antonie-bloom-despre-sfantul-ioan-botezatorul#post-35 Fri, 23 Jul 2010 11:48:50 +0000 daniil 35@http://ascorcluj.ro/forum/ De la CATALIN BOGDAN De pe yahoogrupul ASCOR Cluj-Napoca <code>Pe imensul profet, pe omul cu o credinta de neinfrant, Hristos nu l-a scutit de proba eroica a indoielii. El ii cere intr-un anumit sens lui Ioan sa ramana pana la ultima granita fidel fata de ceea ce Dumnezeu i-a revelat in profunzimile sufletului sau. Hristos nu-i demonstreaza nimic, ii cere o incredere fara margini.Omul, a carui maretie o depaseste pe a tuturor celor aparuti candva pe pamant, omul care s-a daruit lui Dumnezeu din prima tinerete, care s-a limitat a fi doar vocea lui Dumnezeu, care n-a spus nici macar o minciuna, care bulversa sufletele prin cuvantul sau, care transforma vechile vieti in vieti noi, acest om in fata propriei morti e cuprins de o indoiala: oare m-am inselat? Si pana la capat a ramas credincios. Acest episod ne invata cum sa ne comportam cu privire la Ioan Botezatorul; in plus, ne invata cum sa ne comportam cand ni se cere sa fim fideli fata de ceea ce stim, sa fim fideli fata de adevarul care a rasunat in inima noastra, a luminat duhul nostru, a insufletit eforturile noastre ascetice. Cand o asemenea fidelitate ni se cere, nu e oare posibil sa fim cuprinsi de indoiala? Dar daca, gratie increderii, eforturilor noastre, depasim aceasta indoiala, atunci vom fi ucenici demni ai precursorului Imparatiei lui Dumnezeu, Ioan Botezatorul.</code> Anca_Maria on "Donez urgent birou" http://ascorcluj.ro/forum/topic/donez-urgent-birou#post-34 Thu, 22 Jul 2010 17:11:55 +0000 Anca_Maria 34@http://ascorcluj.ro/forum/ Donez urgent birou. Biroul este vechi, dar in buna stare de a putea fi folosit. In partea dreapta are un sertar si dulapior. Informatii la telefon:0740189849 saspiritsrl on "Prietenii Mănăstirii Vatoped - Sfântul Munte Athos" http://ascorcluj.ro/forum/topic/prietenii-manastirii-vatoped-sfantul-munte-athos#post-32 Sun, 18 Jul 2010 20:01:21 +0000 saspiritsrl 32@http://ascorcluj.ro/forum/ Doamne ajuta ! Ma cheama Camelia, sunt din ASCOR Timisoara. Cunosc pe o femeie din Lugoj (orasul in care stau eu), al carei frate e acum in obstea Manastirii Vatoped din Sfantul Munte Athos. El i-a trimis ei acest mesaj, in speranta ca va ajuge la cat mai multi oameni si ca astfel distanta dintre Romania si Sfantul Munte nu va mai fi atat de mare. Si noi nu ne vom mai simtit atat de departe de sfintenia vietii de pe Munte. Putem fi prietenii Manastirii Vatoped, daca vom completa un formular ... care ulterior va fi trimis la Manastire. Insa, asa cum noi avem nevoie de rugaciunile fratilor de acolo ... in aceeasi masura ei au nevoie de sprijinul nostru moral. Citat: Câteva lămuriri necesare despre Asociaţia Prietenii Mănăstirii Vatoped: În anul 2010 a fost înfiinţată în Grecia Asociaţia Prietenii Mănăstirii Vatoped. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ca urmare a eforturilor Bătrânului Iosif Vatopedinul, trecut la Domnul anul trecut şi a Părintelui Stareţ Efrem, Mănăstirea cunoaşte o perioadă de înflorire duhovnicească. Astăzi, datorită îndrumării duhovniceşti şi a dragostei Părintelui Stareţ, Mănăstirea numără mai bine de 110 de monahi din zece ţări ale lumii. După cum credem că ştiţi, Mănăstirea Vatoped trece printr-o perioadă dificilă, ca urmare a campaniei mediatice îndreptate împotriva ei şi a Stareţului, arhimandritul Efrem (mai multe detalii puteţi afla vizitând site-urile Asociaţiei menţionate la sfârşit). Într-o mănăstire în care se păstrează tradiţia Sf. Părinţi, Stareţul, ca povăţuitor duhovnicesc şi părinte al întregii obşti este, potrivit înţelegerii patristice, o icoană văzută a Mântuitorului Hristos. Astfel, este lesne de înţeles de ce au fost îndreptate cele mai multe atacuri împotriva persoanei acestuia, potrivit cuvântului Sfintei Scripturi: „Bate-voi păstorul şi se va risipi turma”. Credem că trebuie să sprijinim cu toţii această lucrare de susţinere morală în încercarea prin care trece obştea Mănăstirii. Este un lucru de dorit ca în Asociaţie să se înscrie, fără de excepţie, toţi prietenii Mănăstirii care au împlinit 18 ani – nu numai bărbaţi, ci şi femei. Participarea femeilor este foarte importantă şi binevenită. Ar fi de dorit, de asemenea, să se înscrie toţi membrii majori ai fiecărei familii (separat, se înţelege, cererea fiind personală). Puteţi completa acest formular şi, în măsura în care sunt şi alţii dispuşi să ajute, sunt bineveniţi. Vă rugăm, pe cât este posibil, să trimiteţi formularele completate, în original, fie prin cineva care vine în Sfântul Munte la Mănăstirea Vatoped, fie prin poştă, la adresa Sfânta Mănăstire Vatoped, 63086 Karyes, Sfântul Munte Athos, Grecia (Greece). Credem că împreună cu această susţinere a unei Mănăstiri care are o istorie de mai bine de un mileniu, facem şi o mărturisire a Ortodoxiei, în duhul Sfinţilor Părinţi, în această vreme de clătinare generală a tuturor valorilor duhovniceşti şi umane.Credem că această încercare, dincolo de dificultăţile de moment pe care le aduce, este un prilej duhovnicesc ce ne este pus înainte de pronia lui Dumnezeu pentru a deveni mai uniţi într-o mărturisire comună a crezului nostru creştin ortodox. Am trimis acest formular şi în celelalte ţări ortodoxe şi nu numai. Maica Domnului, ocrotitoarea Sfântului Munte şi a acestei Mănăstiri să ne binecuvânteze, să ne lumineze şi să ne povăţuiască în căile Mântuirii. Nota: Acum ca ASCOR ul a intrat in vacanta si fiecare a cam ajuns pe la casa sa ... v-as propune, daca puteti, sa imi trimiteti mie prin posta formularele completate. Valuch Camelia, str. Buziasului, nr 36, bl. 8, Sc C, ap 9, cod 305500, jud. Timis, loc. Lugoj. Daca vreti sa ma intrebati ceva, va rog pe telefon: 076 11 40 625 sau pe email/mess: <a href="mailto:saspiritsrl@yahoo.com">saspiritsrl@yahoo.com</a> Si de aici, eu le voi da surorii parintelui, care stie pe cineva care va merge in Munte vara asta. In momentul in care se va trage linie si va fi prima plecare cu formularele pe Sfantul Munte, va voi da si voua un email cu numarul de cereri adunate pana atunci. In speranta ca le vom face o bucurie celor de la Manastire si ca gestul nostru va fi bine primit, astept cat mai multe "prietenii" pentru Manastirea Vatoped. simona on "ajutor pt. saraci" http://ascorcluj.ro/forum/topic/ajutor-pt-saraci#post-31 Fri, 16 Jul 2010 20:10:53 +0000 simona 31@http://ascorcluj.ro/forum/ Doamne ajuta! Am citit un articol in Formula As despre cineva care chiar ar merita sa fie ajutat (eventual in cadrul proiectului 20 de lei pe luna). Articolul e si pe net pe site-ul <a href="http://www.formula-as.ro/2010/916/societate-37/poetul-din-gara-sinaia-12387" rel="nofollow">http://www.formula-as.ro/2010/916/societate-37/poetul-din-gara-sinaia-12387</a>. Se poate lua legatura cu el si prin tel (0752 355247) si nr. de cont e RO17BNCB0209116025960001 (la BCR) roman on "Zilele Artei Bizantine - editia a VI-a, iunie 2010" http://ascorcluj.ro/forum/topic/zilele-artei-bizantine-editia-a-vi-a-iunie-2010#post-25 Tue, 08 Jun 2010 15:42:08 +0000 roman 25@http://ascorcluj.ro/forum/ În perioada 10-15 iunie 2010 se va desfășura la Cluj manifestarea cu titlul: Zilele Artei Bizantine. Invitatul special de anul acesta este maestrul Grigore Popescu, care va ține un Workshop de frescă bizantină la Biserica studenților din complexul studențesc Hașdeu în primele 3 zile ale manifestării (10-12), cu începere de la orele 10.00. Vernisarea lucrărilor executate în cadrul workshop-ului va avea loc duminică, 13 iunie, după Sfânta Liturghie. În cadrul aceleiași manifestări este inclusă și conferința domnului Sorin Dumitrescu de la Sala Radio cu începere de la ora 19.00. Grupul Sfântul Ioan Damaschin, unul dintre organizatorii manifestării va susține o expoziție de icoane, arhitectură și artă fotografică la Bastionul Croitorilor din str. Baba Novac f.n., al cărei vernisaj va avea loc în 14 iunie, cu începere de la ora 13.00. În aceeași zi, cu începere de la ora 18.00 va avea loc o masă rotundă pe tema: Artele în Biserică - muzică, pictură, arhitectură, în sala 11 de la Academia de Muzică G. Dima. Manifestarea se va încheia în data de 15 iunie 2010 cu conferința domnului Constantin Secară ce are ca titlu: Aisthetis și Theoria. Repere filocalice ale cântării bizantine. O constanță a manifestării de anul acesta este participarea la Sfânta Liturghie aproape în fiecare zi (luni nu). (<a href="http://blog.nikolai.ro/news/zilele-artei-bizantine-editia-a-vi-a-iunie-2010">SURSA</a>) roman on "Târgul meşterilor populari 2010" http://ascorcluj.ro/forum/topic/targul-mesterilor-populari#post-22 Fri, 28 May 2010 19:32:20 +0000 roman 22@http://ascorcluj.ro/forum/ În Piaţa Avram Iancu este (azi 28 mai 2010)tradiţionalul târg al meşterilor populari. Iubitorii de port popular pot găsi aici lucruri interesante. roman on "Sorin Dumitrescu conferentiaza din nou la Cluj" http://ascorcluj.ro/forum/topic/sorin-dumitrescu-conferentiaza-din-nou-la-cluj#post-21 Thu, 27 May 2010 19:14:12 +0000 roman 21@http://ascorcluj.ro/forum/ Prof. acad. dr. Sorin Dumitrescu va conferenţia din nou la Cluj-Napoca, în data de 13 iunie 2010, începând cu ora 19.00. Conferinţa va avea loc la studioul teritorial de Radio Cluj, Str. Donath 160, Sala Radio. O noutate în domeniu, începând cu ora 20 se transmite în direct pe Radio Cluj o parte a conferinţei şi a dialogului cu Sorin Dumitrescu, în cadrul emisiunii Retrospectiva Culturală realizată de Vasile Tomoiagă. Dacă nu reuşiţi să ajungeţi la conferinţă, puteţi regla aparatele de radio pentru frecvenţa Radio Cluj sau puteţi asculta live, parţial, cu începere de la ora 20.00. <a href="http://blog.nikolai.ro/news/sorin-dumitrescu-conferentiaza-din-nou-la-cluj">SURSA</a> daniil on "Radu Preda- Comunismul" http://ascorcluj.ro/forum/topic/radu-preda-comunismul#post-20 Mon, 15 Mar 2010 00:28:19 +0000 daniil 20@http://ascorcluj.ro/forum/ de la Dan GRUNEA de pe yahoogroups Ieri am citit prima parte din cartea "Comunismul", scrisa de Radu Preda. E o sinteza buna. Cu siguranta o sa citesc si partea a doua, si cred ca fiecare dintre voi trebuie sa o cititi, ca sa intelegeti ca drumul spre iad poate fi pavat cu bune intentii si sa nu uitati crimele staliniste. Nimeni nu are voie sa le uite, nici sa le nege dimensiunea. Poate ca multi ati citit deja cartea . Imi permit sa fac niste completari, legate de experienta mea de viata, in special de anul pe care l-am petrecut, avand 19 ani, in Spania. Nu voi vorbi despre comunism in sens strict, ci despre fiica ilegitima si salbatica a acestuia, sau surioara lui neagra, depinde de perspectiva, Anarhia. Daca social-democratia este o impreunare a ârosuluiâ cu âalbulâ, in sens figurat, Anarhia este o impreunare a ârosuluiâ cu ânegrulâ. De data asta, la figurat, dar si la propriu, caci flamura ei e rosu-negru. In Spania am frecventat, o spun sub pavaza metaforei, un âaltfel de ASCORâ, unul in care texte ale lui Bakunin , Proudhon sau Kropotkin erau citite ca si cum sunt cititi in Ascor Sfintii Parinti. Mai mult, erau acolo si oameni ai actiunii, maestrii in a ridica baricade, nu spontan, âanarhicâ, ci dupa rigorile unei adevarate stiinte. Erau oameni care purtau vesnic la gat esarfe, care, udate si legate pe fata, ajutau nu doar la a nu fi recunoscuti in filmarile politiei, dar faceau ineficient gazul iritant menit a-i dispersa. Anarhia pare un anacronism.Ea nu mai sperie pe nimeni. Caderea Imperiului Sovietic a insemnat o lovitura incredibila, care a dus la disparitia, mai mult sau mai putin precipitata, a unor miscari radicale de stanga, precum RAF-Baader Meinhof, ca exemplu. Aceasta din mai multe motive: crimele staliniste au devenit tot mai vadite, esecul economic al comunismului, indiscutabil, ceea ce a dus la subtierea masei de simpatizanti din care se alegeau noi recruit. Ca alte motive, o grupare marginala social (care nu se bucura de suportul populatiei, cum a fost, printre multe altele, amintitul Baader Meinhof vest-german), are nevoie de suportul logistic al serviciilor secrete ale altor state (cele din blocul estic in cazul nostru) Rigorile vietii in clandestinitate reclama sume mari de bani si arme. Cu totul alta a fost situatia acelor grupari, care, pe langa a afirma o evidenta latura radical socialista, aveau si o orientare nationala independentista. Aceasta din urma a subzistat atrofierii primei orientari, ceea ce a dus la longevitatea unor grupari precum ETA, IRA, FLB. Evident, acestea se bucurau si inainte de autonomie financiara si logistica generata de o oarecare simpatie a populatiei locale, sau a unor segmente ale acesteia. In aceste conditii, Anarhia nu mai sperie pe nimeni. E un Bau-Bau uzat. Problema este, ca lucrurile nu stau tocmai asa. Si acuma, intrebarile: âde ce anarhia?â. Cine sunt, pana la urma acesti anarhisti, care ne apar, pe buna dreptate, oarecum niste personalitati isterice si histrionice. Se poate face ceva pentru canalizarea in alta directie a acestor energii? Fara niciun fel de legatura cu conceptele psihanalitice freudiene (ca sunt, oricum, la limita imposturii- ca scurta paranteza, este astazi dovedit ca âomul cu sobolaniiâ, unul dintre cei mai celebri pacienti ai lui Freud, nu a fost vindecat de boala sa, dar a primit bani, pentru a nu mai aparea in Viena, caci in studii aparea deja ca vindecat.), deci fara legatura cu tema oedipiana, absolut toti anarhistii pe care i-am cunoscut aveau o problema cu figura paterna. Ori un tata abuziv, ori un tata absent. In multe cazuri, se batusera cu tatal , si castigasera respecul amestecat cu teama, din parte acestuia, doar dupa acest eveniment.. Nu am intalnit pe nimeni care sa fie anarchist, si, sa nu fi fost initial un copil victima a violentei repetate a adultilor. Cred ca relatia copil -parinti are influenta asupra relatiei viitorului adult cu alte figure ale autoritatii, precum Stat si Dumnezeu. Am vazut asta, si mai tarziu, datorita profesiei. Asa ca, cei care cititi, daca nu va incanta ideea de miscare anarhista, nu uitati ca cea ma buna metoda de a-i transforma pe copilasii vostri in viitori revolutionari, este sa ii bateti si sa le negati libertatea si personalitatea . Toate cu masura si cu cap, ca, daca nu, fiecare palma se va intoarce impotriva voastra. Chiar daca nu sub forma de palme, caci copiii inteligenti si sensibili isi vor proteja intotdeauna parintii (iar anarhist nu poate ajunge decat un om inteligent si oarecum hipersensibil). Un nesimtit va ajunge infractor, niciodata anarhist. O alta solutie, extrem de utila, ar fi ca Institutia Biserica ca singura alternativa viabila la Anarhie ,de care, paradoxal, o leaga o substanta similara ( La urma urmelor niste nihilisti mai mari decat crestinii nici ca am vazut, si sper sa intelegeti exat ce vreau sa spun, ca e in sens bun) sa fie asa cum trebuie sa fie: straina fata de Stat. Fiindca statul este intotdeauna Criminal. Fara exceptie, orice stat este criminal. Incepant de la motive ca razboiul din Vietnam, Irak, pana la experienta personala de a fi fost batut de politia spaniola fara motiv intemeiat.Chiar daca Statul ar fi un rau necesar, Institutia Biserica nu trebuie sa mai valseze cu Statul, alminteri nu va putea sa deturneze niciodata elementul anarhist spre Crestinism, cum ar fi sanatos. Cand vorbesc de Biserica, nu ma refer la sensul ei mistic, ci la Institutie, la expresia ei obiectivata, fenomenala, dupa cum ar zice Berdiaev. Un preot de tara, din Franta perioadei monarhiei despotice a airmat ca Statul si Institutia Biserica se inteleg ca doi talhari. Cand vorbesc despre valsul imoral dintre Stat si Institutia Biserica, nu ma refer numai la Catolicism. Regimul tarist nu de Vatican a fost sustinut. De fapt, oricum, datorita turnurii pe care sta istoria sa o ia, divortul definitiv dintre Stat si Biserica este inevitabil. Pentru ca daca nu, Biserica ramane in acest mariaj in calitate de sotie abuzata. Revenind la intrebarea, daca a murit sau nu anarhia, raspunsul este unul singur: este amortita, dar traieste, isi intinde bratele, isi pocnste incheieturile, ca sa capete vlaga. Nici nu se poate sa fi murit, caci ea exista ca orientare filozofica inca din Antichitate. Si cauza pentru care, in ciuda aparentelor, Anarhia nu dispare, este prostia noastra, lacomia noastra, perfidia grupurilor de interese, faptul ca ne-am vandut pe noi insine ca oameni si ne-am lasat transformati in masini de consumat. daniil on "Garanţii doar pentru casele de-a gata" http://ascorcluj.ro/forum/topic/garantii-doar-pentru-casele-de-a-gata#post-19 Fri, 12 Mar 2010 15:10:58 +0000 daniil 19@http://ascorcluj.ro/forum/ de pe yahoogroups de la Costin Curatura Garanţii doar pentru casele de-a gata Angelo Brezoianu | Agerpres Fondul de Garantare este capabil să gestioneze 300 de dosare pe zi, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM Nici nu a pornit bine "Prima Casă 2", că programul are deja nevoie de modificări legislative. Statul nu poate garanta decât pentru locuinţele gata construite, pentru restul este nevoie de un ordin al Ministerului de Finanţe. Deocamdată sunt garantate locuinţele vechi, însă cu un comision de 0,49%, mai mare decât la "Prima Casă 1". de Daniela Ivan 12/03/2010 439 vizite Imprimă E-mail Este nevoie de un ordin al Ministrului de Finanţe, care să reglementeze două elemente ce presupun modificări legislative şi care ţin pe loc atât băncile, cât şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). "În lege se face referire că băncile pot să ia în garanţie imobilul existent, ori, acest lucru nu este posibil în cazul imobilelor care urmează să fie construite. S-a găsit soluţia, modificarea legislaţiei, să fie introdusă şi garanţia pentru bunurile viitoare, similar creditului ipotecar", a declarat Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM. Un alt aspect este legat de cazul în care din asocierile de persoane pentru dezvoltarea de locuinţe se retrage unul dintre asociaţi. "Sunt probleme de risc, de exemplu, se pot asocia şapte cetăţeni să construiască un imobil, iar unul se retrage. Ce se întâmplă? Cu garanţia, cu creditul, cu ceilalţi?", a mai spus Şaramet. El a mai precizat că, dacă un cetăţean din asociere se retrage, Fondul va plăti garanţia, iar programul poate merge mai departe. ÎNCEPE GARANTAREA Ieri au sosit de la BRD la Fond primele dosare de credit pentru locuinţe vechi, pe varianta noului program. Şaramet a adăugat că instituţia pe care o conduce este capabilă să gestioneze 300 de dosare pe zi, iar durata de pregătire a solicitării la Fond variază între una şi patru zile. "Dacă vor veni mai mult de 300 de dosare pe zi, vă asigur că acestea nu se vor pierde, însă se lucrează cu oameni, şi aceştia au şi ei un grad de saturaţie", a mai spus preşedintele FNGCIMM. Vestea proastă pentru beneficiari este că s-a mărit comisionul pe care Fondul îl percepe de la clienţi. FNGCIMM a majorat comisionul de gestiune pentru programul "Prima Casă 2" de la 0,37% pe an la 0,49%, potrivit unui ordin al Ministerului Finanţelor Publice, publicat ieri în Monitorul Oficial. FNGCIMM a pierdut 3,2 milioane de lei din "Prima Casă 1", a anunţat Şaramet. El a precizat că instituţia pe care o conduce a acordat un număr de 16.564 de garanţii pentru credite, în sumă de 689.482.573 de euro, care au susţinut împrumuturi în sumă de 803.331.226 de euro. Până acum nu s-a executat nici o garanţie pentru "Prima Casă 1", însă există informaţii că în zilele următoare vor apărea şi primele două credite ce urmează să fie executate. liviapetrescu on "ŞEZĂTOARE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ" http://ascorcluj.ro/forum/topic/sezatoare-la-scoala-populara-de-arte-cluj#post-13 Mon, 25 Jan 2010 10:40:51 +0000 liviapetrescu 13@http://ascorcluj.ro/forum/ Astăzi, 25 ianuarie 2010, începe la Şcoala Populară de Arte Cluj un curs de cusături tradiţionale. Cursul este gratuit, dureaza 2 saptamâni şi are loc intre orele 15-18 pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51 Cluj-Napoca. Vă aşteptăm să participaţi indiferent de vârstă şi de sex. Informaţii şi înscrieri la nr. de tel. 0264-592576. daniil on "AVATAR" http://ascorcluj.ro/forum/topic/avatar#post-15 Sun, 31 Jan 2010 13:48:36 +0000 daniil 15@http://ascorcluj.ro/forum/ De la Dan GRUNEA Azi noapte m-am uitat la Avatar. Nu am vazut sfarsitul ca m-am plictisit. Trecand peste faptul ca e un film prost, din foarte multe puncte de vedere, film de gospodine si vanzatoare triste :) , cu idei simple si frumoase, gen Paulo Coelho, trecand peste asta, ma gandeam la planeta aia, Pandora, la aborigenii navi (extraterestri pana la urma) si la discutiile astea deja clasice privind viata in afara planetei Terra. Nimeni nu poate sa zica cu exactitate daca exista sau nu viata in afara de planeta Pamant, dar un singur lucru am in cap, ca viata e o minune. Sa ma explic. Uitati-va la diferenta vara/iarna. Nu stiu daca cunosc toti, dar acum in emisfera sudica este vara . In sudul statului Chile e vara, e cald, iar cand la noi e vara si bine, acolo dardaie lumea de frig. Si diferenta viata/ gheata e data doar un mic unghi de inclinare a axei Pamantului. Un mic unghi, care face diferenta intre viata si regatul gheturilor, rece, sobru si tacut. E vorba de o distanta foarte mica fata de Soare, dictata, in cazul nostru, de unghiul de inclinare al axei pamantului, care ar putea face diferenta intre viata si inexistenta vietii. Asta daca ne gandim la ce este Universul, si cum se calculeaza distantele in Univers!!!!!!!!!!!!!!!! Din multe puncte de vedere, viata este un miracol, si asta este unul dintre ele. Cica Universul este infinit, si multi il confunda astfel usor cu Dumnezeu, dupa cum se vede si in Avatar, unde natura e fetisizata, e parte a Divinitatii, a Intregului. Din punctul meu de vedere, Universul nu este infinit. Adica practic el este infinit, dar teoretic este finit. Sa pornim de la teoria Big-Bang-ului, care, si stiintific, este doar o metafora, pentru ca nimeni nu poate explica fortele implicate, si astfel, aceasta teorie nu are nimic in contradictoriu cu Crestinismul. Este atestat astazi in mod cert, ca corpurile cosmice se departeaza in continuu unul de celalalt, ceea ce inseamna ca Universul este inca in expansiune, ca mai exista inca din energia "exploziei" initiale. Or ideea de expansiune in sens material, de marire, exclude ideea de infinit. Ma rog, astea is asa, niste idei, ar fi interesant de discutat, poate gresesc. Nu is nici fizician, nici filozof, dar in orice caz, viata este un miracol. Suntem la locul si la momentul potrivit, si doar o mica deviere a pozitiei Pamantului inseamna gheata, liniste si moarte. daniil on "Articol despre pacatosi si pacatosenie" http://ascorcluj.ro/forum/topic/articol-despre-pacatosi-si-pacatosenie#post-16 Tue, 02 Feb 2010 22:00:33 +0000 daniil 16@http://ascorcluj.ro/forum/ De la Darie DRAGOI Dar dacă spui că se mântuiesc şi cei care rămân în patima malahiei, te asigur că oricâtă dragoste vor avea…împărăţia cerurilor nu vor vedea din simplu motiv că “nimic necurat nu va intra în împărăţia cerurilor”.” Astfel de cuvinte citeşti pe multe bloguri. Cuvinte care sunt spuse către toţi care nu sunt conform ideii noastre de sfinţenie, de la cei care practică malahia, sodomia până la sectari sau ierarhii aşa-zişi ecumenişti. Deseori încercând să discut cu anumiţi oameni aceste probleme sau ascultând unele predici vedeam foarte des această clasificare uşoară de oameni mântuiţi sau nu. Pentru mulţi duhovnici înţeleg să ţină astfel de predici ca să nu facă pe unii să facă păcate justificându-se de cuvintele acestora (cum şi părintele Rafail Noica a avut de pătimit ). Dar pentru ceilalţi întreb (ca şi părintele Constantin Necula): de când noi avem dreptul să punem hamuri Duhului Sfânt? Nimeni nu judecă dar toţi observăm păcătoşenia celorlalţi. Nimeni nu judecă dar toţi vedem 90% păcat şi 10% virtute. Nimeni nu judecă dar vorbim de păcătoşenia celorlalţi. Acum aş vrea să vă propun să discutăm despre un alt Dumnezeu pe care L-am întâlnit. Un Dumnezeu smintitor, un Dumnezeu nedrept şi care strică tiparele binelui. În primul rând aş vrea să vorbesc de Sf. Ştefan cel Mare sau Sf. Împărat Constantin cel Mare deoarece am văzut pe un forum că era greu de apărat sfinţenia acestora în faţa necredincioşilor. Mulţi spun: “Sf. Constantin cel Mare a omorât nu ştiu câţi oameni, de ce îl faceţi sfânt? Sf. Ştefan cel Mare ştim că avea o slăbiciune cu femeile aşa că nu are nici un rost să îl faceţi sfânt”. Exceptând cazurile în care apare proasta informare (mai ales în legătură cu Sf. Ştefan cel Mare care se pare că a avut doar un singur fiu nelegitim nu aşa cum spun cei care cred mai tare romanele istorice decât izvoarele istorice) e clar că sunt cazuri de oameni care au făcut mult rău şi au fost făcuţi sfinţi. De ce oare? Pentru că, aş spune eu, că ei aveau ceva ce Dumnezeu putea folosi la desăvârşirea acestora. Mulţi împăraţi au avut putere multă şi unii au făcut lucruri mai mari sau mai mici dar oare care din ei a adunat toţi episcopii pentru o erezie apărută în imperiu? Sau care a legiferat creştinismul? Sau care a căutat Sfânta Cruce? Mulţi împăraţi şi-au apărat ţara dar care din ei au făcut mănăstiri după atâtea războaie, care posteau înainte de un război? Ar putea să spună unii că a fost făcută asta ca să câştige adoraţia supuşilor dar hai să fim serioşi: oare în acele momente împăratul era ca acum să cerşească voturile cetăţenilor? Atunci împăratul era împărat şi gata. Rar se răscula tot poporul şi de obicei oamenii care se răsculau şi omorau pe împărat erau boieri sau soldaţi cu grade înalte care nu erau deloc uşă de biserică. Atunci de ce au făcut asta? Având atâta putere, având toată lumea la picioare totuşi s-au gândit la Dumnezeu. Asta oare nu arată ceva? Nu arată că aceşti oameni avea ceva cu mult potenţial pe care Dumnezeu putea folosi pentru a desăvârşi acel suflet? Dumnezeu vedem că nu caută oameni morali ci oameni care au undeva în suflet ceva pentru El, ceva care să îi scoată din inerţia puterii. Acum hai să vorbim despre homosexuali. Unul din motivele pentru care îşi au rostul aceste manifestări gay e faptul că noi tindem să îi privim de sus pe aceşti oameni. Dacă ei nu se pocăiesc ajung în fundul iadului. Dacă nu pot fi normali să se călugărească. Ce-mi pasă mie că “poponarul” ăla spune că iubeşte pe un alt “poponar” ca şi el şi că vrea să se culce cu el? Ce-ţi pasă ţie care ai femeia cu care te poţi culca oricând simţi nevoia? Care e diferenţa între un astfel de om şi tine? Tu spui: că eu fac dragoste iar el sex. Dar şi el va spune că face dragoste deşi nu îl crezi. Faptul că sexualitatea lui e din păcate inversată spre cel de sexul lui nu spre cel de sexul opus e de fapt diferenţa. Cum poţi să îi spui să se călugărească sau să ajungă normal cu aşa uşurătate când tu nu poţi face astfel? Să luăm o fată pe care o iubeşti din toată fiinţa ta. Cum te-ai simţi dacă ţi s-ar spune că e interzis să o săruţi, să o mângâi, să o strângi în braţe, să te bucuri de dragostea ei din simplu motiv că sexualitatea ta e greşită? Cum te-ai simţi să îţi spună cineva cu uşurătatea că se te călugăreşti sau să cauţi pe altcineva şi să o laşi în mâinile altuia care poate nu o va aprecia ca şi tine ( mai ales dacă sentimentele sunt reciproce )? Chiar dacă nu o spune nimeni dar răspunsul ar fi: nu mă interesează. În Biblie scrie că homosexualii nu se mântuiesc. Nu ştiu ce scrie în Biblie dar uite Dumnezeu cât e de smintitor: “Şi iată că odată, după slujbă, părintele mă întreabă dacă nu vreau să văd cum arată un sezo. Acest sezo este o celulă de corecţie, de fier, cam de un metru de lată şi vreo doi de lungă, în care este şi patul şi WC-ul, fără ferestre. [...] Când s-a deschis uşa însă, am simţit o pace şi o linişte ca într-o chilie de călugăr. De fapt, celula aceea nici nu arată altfel. [...] Însuşi întemniţatul ne-a întâmpinat cu o pace la care ajung numai marii nevoitori. Era un blond înalt, cu părul scurt, slab, cu ochelari cu lentile groase şi buze foarte mari. [...] Am rămas atât de copleşit de sfinţenia acelui puşcăriaş, încât la ieşire l-am întrebat pe părintele de ce nu aduce nişte împărtăşanie din biserică să-l împărtăşească. Atunci părintele mi-a zis că încă nu-l poate împărtăşi. Şi am înţeles că e bolnav de boala pe care o deprind mulţi în puşcărie (homosexualitate). În ochii mei însă el a rămas la fel de sfânt, pentru că am văzut lupta lui, pe care Dumnezeu a răsplătit-o cu atâta pace.” (Savatie Baştovoi) Vei spune: omul acesta a primit atâta har că nu cădea în păcat. Da, dar uite de ce luptă are nevoie să ducă pentru a nu cădea. Tu duci lupta asta? Dacă nu, atunci nu mai judeca şi dă slavă lui Dumnezeu că poţi să îţi săruţi iubirea şi să o mângâi fără să trebuiască să renunţi la ea. Şi totuşi acel homosexual nu era un necurat? Ba da, dar avea ceva ce nu aveau toţi oamenii normali, ceva ce Dumnezeu iubea foarte mult şi ce i-a dat mult har. Să continuăm cu păcatul malahiei. Malahie, curvie sunt cam în aceiaşi categorie. Dacă aţi citi Paterice, Vieţile Sfinţilor şi altele de gen veţi găsi multe povestiri cu oameni care sufereau de patima asta şi luptau cu ea ( adică cădeau şi se ridicau şi tot aşa). Iar ce a făcut să biruiască patima? Oare faptul că încetul cu încetul nu a mai căzut? Nu. Era vorba cu totul de altceva: unul nu a vrut să calce pe sfintele icoane şi a scăpat de patimă, altul nu s-a lăsat biruit de deznădejde (după căderi şi ridicări timp de 10 ani ca şi călugăr), altul a murit puţin înainte de a ieşi de la curvă şi s-a mântuit că spunea la întoarcere un canon către Maica Domnului şi exemple ar putea tot continua. Ce aveau aceşti oameni? Erau curvari şi malahieni în toată regula şi totuşi s-au mântuit. Cum? Nu erau necuraţi? Ba da, dar Dumnezeu căuta ceva în sufletul lor pe care să-l folosească pentru desăvârşirea acelei persoane. Să luăm cazul celor ce s-au lepădat de călugărie după ce au luat voturile. Mulţi vor spune că dacă nu se pocăiesc ajung în iad. Şi ce s-a întâmplat? Îmi vine în minte două întâmplări. Una am auzit-o la Rarău. Era un călugăr ce s-a întors în lume şi s-a căsătorit şi a avut un copil. La un moment dat copilul i-a spus: “tati, de ce ai o cruce pe piept?” Şi omul a realizat că i-a rămas schima duhovniceşte pe piept, că harul călugăriei era cu el. S-a pocăit şi s-a dus înapoi la mănăstire. A doua întâmplare tot e despre un călugăr care s-a lepădat de mănăstire şi s-a căsătorit. El tot timpul nu se simţea bine aşa că fata călugărului spune: hai la biserică că de asta te simţi rău. Şi l-a tot bătut la cap până la convins (deja fata era matură). Începea să meargă regulat la biserică dar parcă tot nu se simţea bine. Atunci fata i-a spus: hai la mănăstire că de asta nu te simţi bine. Că trebuie să te faci înapoi călugăr. Acel om pleacă la Petru Vodă şi apoi se întoarce acasă. Mai îl bate la cap fata lui şi se întoarce la Petru Vodă şi se pocăieşte de păcat. Peste câteva zile este ucis de un nebun ce l-a confundat cu păr Iustin Pârvu. Oamenii aceştia nu aveau simţăminte de pocăinţă. Şi-au format o nouă viaţă şi totuşi Dumnezeu de ce nu a renunţat la ei? De ce i-a dus la pocăinţă? Pentru că aveau ceva în suflet, ceva ce doar El a văzut. Să nu mai lungesc cuvântul. Ştim cu toţii că fumătorii nu prea au şanse de mântuire şi totuşi părintele Rafail Noica vorbeşte de un fumător care făcea exorcizări şi era pe o treaptă de rugăciune pe care puţini o ajung, mulţi zic de faptul că monahismul e presus căsătoriei şi totuşi Sf. Arsenie cel Mare era întrecut de două femei căsătorite iar Sf. Antonie cel Mare a fost dus să înveţe smerenia la un curelar din Alexandria, mulţi consideră că femeile ce poartă pantaloni sau care nu ţin posturile bisericii sau care nu merg în fiecare duminică şi sărbătoare la biserică au mari probleme în viaţa duhovnicească chiar dacă ele spun că sunt credincioase şi totuşi există o tânără care face astea şi a ajuns la o treaptă a rugăciunii inimii în care vorbeşte cu Hristos şi sunt multe astfel de exemple ( încă nu m-am apucat să vorbesc despre sectari şi ierarhii eretici că ar fi prea lung cuvântul dar lucrurile stau cam în acelaşi fel ). De unde această sminteală, de unde aceste moduri de sfinţenie ce ne smintesc? Ceva au aceşti oameni, ceva ce încă nu îmi dau seama. Poate e vorba că se smeresc, că ei caută sincer Adevărul, nu ştiu ce poate fi. Dar Dumnezeul nostru faptul că e atât de smintitor Îl face să fie aşa de minunat şi să Îl iubeşti tot mai tare. Nu judecaţi că s-ar putea să fiţi foarte uimiţi din ce rânduri vor fi sfinţii de mâine. (Sorin Dan) daniil on "Holocaustul si bisericile (Deutsche- Welle)" http://ascorcluj.ro/forum/topic/holocaustul-si-bisericile-deutsche-welle#post-14 Wed, 27 Jan 2010 14:22:17 +0000 daniil 14@http://ascorcluj.ro/forum/ De la Dan GRUNEA sursa: <a href="http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5171049,00.html" rel="nofollow">http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5171049,00.html</a> Odată cu ziua internaţională consacrată, la 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz si comemorării victimelor Holocaustului, a revenit în atenţie rolul nefast jucat de bisericile creştine în anii 30 şi 40 ai veacului trecut. Sub regim hitlerist, bisericile germane le-au dat naziştilor o mână de ajutor în politica lor rasistă. Abia în ultimii ani a început să fie studiat în mod serios rolul pe care l-au preluat bisericile creştine în discriminarea şi segregarea rasială ordonată de nazişti. În acest domeniu, cele două instituţii, protestantă şi catolică, dispuneau de un atu considerabil, ce le lipsea naziştilor. E vorba de registrele bisericeşti. Dispunând de matricole confesionale pentru epoci precedând mult anii 1874-75, când s-au creat în Germania primele registre de stare civilă, parohiile se aflau în posesia unui tezaur extrem de preţios de date personale referitoare la cetăţenii ţării. Cu acest material, conţinând informaţii precise cu privire la date ale naşterii, botezuri, numele, provenienţa şi religia părinţilor şi bunicilor, bisericile s-au văzut în stare să acorde ajutor la segregarea oamenilor. Şi l-au şi acordat. Asaltul asupra registrelor parohiale s-a dat din capul locului, în 1933, imediat după accesul la putere al naziştilor. Iniţial discriminările profesionale i-au vizat pe funcţionarii publici, pe scriitori, ziarişti, jurişti şi medici, obligaţi de atunci să facă dovada originii lor aşa-zis ariene, în speţă ne-evreieşti. Arhivarul Hans Otte a studiat complicitatea bisericii regionale din Hanovra la acţiunea nazistă de prigonire a evreilor. Potrivit lui, "aşa-zişilor ne-arieni li s-a restrâns iniţial dreptul de a-şi alege şi exercita în mod liber profesia. Aceşti oameni au devenit cetăţeni de categoria a doua. Cei ce doreau să evite stigmatizarea erau nevoiţi să-şi procure o dovadă a originii lor ne-evreieşti. Parohilor li se interzisese însă eliberarea respectivelor dovezi dacă solicitanţii aveau trei sau patru bunici evrei". Or, statul nu dispunea de sursele de documentare necesare pentru a opera trierea cetăţenilor. O astfel de cercetare a originilor se afla doar la îndemâna bisericilor. E adevărat că prea puţini preoţi, clerici şi parohi şi-au imaginat la mijlocul anilor 30 că segregarea rasială se va încheia cu exterminarea evreilor în Holocaust. La fel de clar este însă că reprezentaţii bisericilor s-au făcut complici ai naziştilor fără să opună nici un fel de rezistenţă. Dimpotrivă, au pus umărul cu entuziasm, relevă istoricul berlinez Manfred Gailus. "Mulţi ierarhi s-au bucurat mult că prin această misiune, bisericile îşi redobândesc importanţa. Cu atât mai mult cu cât poziţia bisericilor nu era tocmai comodă, sub nazişti", a reliefat Gailus. Unii clerici au făcut însă şi dovada unui zel ieşit din comun, îndeosebi la Berlin şi în Mecklenburg. În cele două regiuni s-au întocmit milioane de aşa-numite „cartoteci evreieşti” jalonând botezuri ale evreilor datând din secolul al 18-lea. Printre cei mai fanatici complici ai naziştilor s-a numărat şi preotul protestant Karl Themel, un asiduu investigator şi delator de cetăţeni cu rădăcini evreieşti. In fine, conform istoricului berlinez, o serie întreagă de ierarhi, mândri de statutul lor de funcţionari ai bisericilor, au refuzat solicitările de ajutor ale unor evrei care doreau să-şi ascundă identitatea. Invers nu s-a găsit mai nimeni, între slujitorii bisericilor germane, care să încerce să-i protejeze pe creştinii de origine evreiască, relevă Manfred Gailus. După 1945 nu s-a mai vorbit despre acest subiect, iar teologii rasişti de teapa lui Themel au fost rapid reintegraţi în parohii. Autor: Michael Hollenbach/Petre M. Iancu Redactor: Robert Schwartz daniil on "Nu ştim să trăim bine" http://ascorcluj.ro/forum/topic/nu-stim-sa-traim-bine#post-10 Thu, 21 Jan 2010 11:06:20 +0000 daniil 10@http://ascorcluj.ro/forum/ From yahoo groups de la Laura DRAGHICIU Aurelia Marinescu, autoarea „Codului bunelor maniere”, a vorbit pentru EVZ despre cât de important este să mai uităm de grija banilor şi să ne amintim să trăim frumos. „Încă resimţim din plin perioada comunistă, care a îndepărtat omul de la adevărata lui menire: să-şi găsească locul şi să fie cât de cât mulţumit. În această bulversare generală pe care o trăim, ce să mai vorbim de bune maniere, vorbim de supravieţuire”, spune, cu zâmbetul pe buze, Aurelia Marinescu. Şi-a dat cinci ani din viaţă (între 1990 şi 1995) pentru ca românii să poate cumpăra o carte cu 313 pa gini de „reguli de bună purtare”, transmise prieteneşte. „Codul bunelor maniere”, pe care fosta profesoară de română l-a scris după cinci ani de documentare - în care a citit mii de pagini despre cum trăiesc alţii civilizat -, se vinde bine. Dar nu toţi românii trăiesc „într-un climat social favorabil”. „Lumea este ahtiată nu mai după bani, şi nu vorbim doar despre România. Dar ce faci cu banii, în ultimă instanţă? Important este să trăieşti frumos, să te bucuri de cei din jur, să faci ce-ţi place. Din păcate, preocupaţi de bani, uităm de comportamentul moral. Vor trece multe generaţii până când românii se vor purta normal”, arată Marinescu. Potrivit acesteia, „dăm un examen de când ne naştem şi în fie care secundă a zilei, a săptămânii, a lunii, a anului, trebuie să răspundem la nişte norme”. INTERVIU „Nicio ţară nu e pension de domnişoare” EVZ: De ce aţi scris cartea „Codul bunelor maniere astăzi”? Aurelia Marinescu: Decizia am luat-o în 1990, pentru că nu exista o asemenea carte. Erau tot felul de broşurele de pe vremea lui Ceauşescu, incomplete şi, cum spun eu, cu buline: să nu faci aia, să nu faci aia. O carte prietenoasă, care să-i convingă pe oameni că trebuie să trăiască frumos (în alte ţări există expresia „savoir vivre”, la noi nu se cunoaşte), fără să fie un sumar de truisme, de observaţii negative şi depreciative, nu aveam. Să nu arunci gunoiul pe jos, pe stradă, să nu vorbeşti urât, să nu-i deranjezi pe ceilalţi, să nu te duci la cineva în vizită ori prea târziu ori prea devreme - sunt banalităţi, lucruri de bun-simţ. Dar nu sunt legate de bun-simţ, ci de educaţie. Toate codurile (civil, penal, rutier) au fost inventate pentru a-i face pe oameni să trăiască într-un climat social favorabil. În funcţie de cât de tare te abaţi de la aceste reguli, capeţi o pedeapsă. „Codul bunelor maniere” e alcătuit tot din reguli inventate pentru a trăi, zicem noi, civilizat. Dar, spre deosebire de celelalte, acest cod nu prevede pedepse. Totuşi, se respectă mai mult decât cel rutier. „Te porţi bine, te simţi bine” Care ar fi explicaţia? În ceea ce priveşte bunele maniere, există o singură lege: să nu-l deranjezi pe celălalt. Iar de aici decurge o alta: să nu te faci de râs. E mai grav să te ocolească prietenii sau să primeşti o observaţie decât să plăteşti o amendă în trafic. Singurătatea te va apăsa foarte multă vreme dacă nu ştii să te porţi. Dar abaterea de la norme nu e un lucru nou. E o frază la Caragiale - „E, ce să-i faci, e măgar şi violent şi n-are manere”. Deci, lipsa de maniere este de la 1883-1904, când au fost scrise schiţele, nu-i o invenţie de ultimă oră. Noi am preluat nişte norme, dar, la ora actuală, ne lipseşte un model de comportament. În România se creează un climat social foarte neplăcut: toată lumea se vaită, ce rău e, ce oameni nepoliti coşi. Dar să ştiţi că nicio ţară nu e un pension de domnişoare! Comportament izolat antisocial există în orice ţară, dar marea masă, având nişte generaţii de sute de ani de civilizaţie - Anglia, Franţa, de exemplu -, se comportă bine. Aşa se explică de ce ei nu aruncă pe stradă mucurile de ţigară? La ei nu e vorba despre faptul că se respectă nişte reguli, ci despre un comportament natural civilizat, care te face să te simţi bine. Poţi ieşi pe stradă şi nu se întâmplă nimic, din senin apar nişte poliţişti, toată lumea zâmbeşte, opinia publică acţionează prompt. Sunt mii şi mii de situaţii în care civilizaţia îşi spune cuvântul. Peste tot sunt şi abateri, dar atmosfera generală e respirabilă. Eu compar bunele maniere cu aerul pe care îl respiri: când oamenii se poartă bine, te simţi bine, nu-ţi pui întrebarea da că-i vorba despre bun-simţ sau despre educaţie. Cât la sută din normele prevăzute în cele 313 pagini ale cărţii dumneavoastră respectăm azi? Procente nu pot să dau... Mi s-a spus că sunt idealistă, văd întotdeauna jumătatea plină a paharului. Când spun că e politicos, dacă ai lovit o maşină, să laşi cartea de vizită la vedere, ca să te contacteze păgubaşul şi să aranjaţi pe cale amiabilă, mi se spune că trăiesc pe altă lume. Dar eu ştiu că aşa trebuie făcut. Cel mai mult dintr-o asemenea carte învaţă cine o scrie. Eu spun că urmările unui cutremur se vindecă, epidemiile, războaiele trec, dar bunele maniere rămân. Intră, până la urmă, în dorinţa omului de a se apăra de cei din jur. De curând, mă întreba un copil de şcoală primară, care învăţa corpul omenesc, la ce-i trebuie să ştie toate astea. Şi i-am spus: faptul că cineva mătură străzi pe un salariu oarecare şi e invidios pe cât câştigă un medic se datorea ză faptului că n-a învăţat ochiul şi urechea. Aşa e şi cu bunele maniere. De ce trebuie să te porţi bine? Ca să fii respectat, să nu fii singur, să ai demnitate. „Noi de asta suferim: nu înţelegem libertatea” Puneţi-vă în locul lui Silviu Brucan şi faceţi o profeţie: în cât timp vom învăţa să ne purtăm bine? Am găsit într-o carte un citat: „La fel ca peluzele de la Cambridge, îngrijite de secole, un gentleman nu se fabrică într-o zi, chiar dacă ziua e lungă”. Acesta e răspunsul meu. În „Codul bunelor maniere” sunt multe reguli, pe care nu le poţi asimila decât în decursul timpului şi foarte greu - trebuie sute de ani până să intre în reflex. Şi până intră în reflex, s-ar putea să nu mai fii pe lumea asta. Dar trebuie să le transmiţi mai departe, generaţiilor următoare. Cum se explică succesul cărţii în ţara în care lumea mănâncă seminţe în tramvai, înjură în trafic şi, după cum povestiţi, în loc să vă ajute cu bagajul, la urcare în autobuz, vă strigă „Hai, mamaie, mişcă-te!”? Oamenii au cumpărat cartea cu plăcere: e scrisă agreabil, ce ea ce a fost foarte greu, pentru că, în ultimă instanţă, e compusă din interdicţii, iar oamenii nu suportă asta. Mulţi au citit-o cu plăcere, ca pe un roman, dar mulţi au luat-o din curiozitate, pentru situaţii ieşite din comun: cum se mănâncă aripioarele de rechin sau supa de balenă, cum te porţi la un dineu etc. Şi au fost dezamăgiţi, zic eu, că în continuare se vorbeşte urât, se aruncă gunoiul pe jos. De fapt, noi de asta suferim: nu înţelegem libertatea şi democraţia. Există legi, dar nu le respectăm. Libertate nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să te comporţi în aşa fel încât să nu-i superi pe cei din jur. Dacă pui muzică la maximum, cu manele, să zic, iar eu pun muzică simfonică, tot la maximum, înnebunim cu toţii. E nevoie de respect reciproc, iar soluţia e să plecăm de la noi, niciodată n-a fost alta - trebuie să te respecţi pe tine, să vezi unde greşeşti. Că unii oameni nu vor citi niciodată această carte şi nici articolul pe care îl scrieţi se datorează faptului că ei sunt transplantaţi din alte medii sociale. Când un domn îmi vorbeşte urât în autobuz îmi dau seama că e absolut inutil să fac şi cea mai mică observaţie. Ar fi trebuit să fiu de faţă la naşterea acestui domn - să zicem domn -, pentru că de atunci se educă un copil, ba chiar înainte de a se naşte, şi să stau lângă el cei şapte ani, să-l învăţ cum să se poarte. Asta este imposibil. Nu poţi decât să suferi în tăcere. POVESTEA AUTOAREI Nepoata unei contese poloneze La cei 75 de ani (pe care îl va împlini luna viitoare), Aurelia Marinescu - profesoară de română la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Capitală, între 1964 şi 1989 -, visează la ziua în care „Codul...” va fi manual şcolar: „Mi se spune mereu că nu mă lupt destul să se introducă o materie obligatorie. Dar nu depinde de mine, ci de parlament, de minister, e foarte greu”. Despre copilărie şi cei şapte ani în care a învăţat cum să se poarte bine, Marinescu spune că a avut mare noroc să fie crescută nu de o femeie - mama (tatăl a murit când autoarea avea numai trei ani), ci de trei - mama, bunica şi sora bunicii. „Mama era profesoară, tata - preot. Mai mult decât atât, sora bunicii era o contesă poloneză, locuia la Soroca, în Basarabia, la graniţa cu Polonia. Eu am copilărit la Bucureşti, dar am stat şi la sora bunicii un an”, povesteşte autoarea „Codului...”, „Îmi amintesc de bunica, născută în 1880, care-mi spunea îngrozită ce ruşine a păţit ea în tinereţe fiindcă a ieşit pe stradă fără pălărie, îşi uitase pălăria a casă. Vai de mine, dar ce dramă s-a întâmplat! A plâns, se făcuse de râs!”, adaugă Aurelia Marinescu. Şi-i mai vine în minte o situaţie care ar fi azi imposibilă: „Dacă îţi făcea curte un băiat, acesta era obligat de buna creştere să-ţi trimită până la nuntă, în fiecare zi, câte un buchet de trandafiri albi. Doamne, Dumnezeule, mă gândesc acum că ar trebui să faci împrumut la bancă pentru a putea trimite în fiecare dimineaţă un buchet de trandafiri albi. Sigur, fiecare epocă îşi are frumuseţea ei şi noutăţile ei. Dar a te purta bine, a mirosi bine, a te spăla - sunt lucruri care nu „se demodează” niciodată, indiferent de anul la care ne raportăm”. "Nu poţi cuprinde într-o carte toate momentele în care trebuie să te porţi bine. Dăm un examen de când ne naştem, în fiecare secundă din zi.", Aurelia Marinescu, autoarea „Codului...” MICA ATENŢIE „Sunt bolnavi, nu fac nimic fără să le dai!” „Un om educat va şti cui trebuie să dea şi cui nu trebuie să dea «bacşişuri». Sumele date nu vor fi nici prea mici, nici prea mari”, scrie Aurelia Marinescu. Aşadar, au dreptul la 5%-20% din valoarea notei de plată chelnerii, şoferii de taxi, coafezele, frizerii. „Mi-a fost foarte greu să stabilesc sumele, trebuiau adaptate la realitatea românească. Nu puteam să le iau, pur şi simplu, din manualele altora”, spune autoarea. Potrivit „Codului...”, sunt lăsate la aprecierea clientului „bacşişurile” date garderobierelor, plasatoarelor, celor care fac diverse comisioane, ghizilor de turism. „La noi e încetăţenit obiceiul de a da totdeauna ceva, ca să obţii ceva. Total greşit! Funcţionarul îşi face serviciul, ar trebui să te ajute fără să primească nimic la schimb”, punctează autoarea. Şi-şi aminteşte un episod în care ea însăşi a fost nevoită „să dea”: „Am fost la telefoane, ca să-mi fac un abonament, şi m-a repezit funcţionara: să vin a doua zi, cu nu ştiu ce hârtii. I-am dus un buchet de flori. Ştii ce frumos s-a purtat? Măi, dar sunt bolnavi, nu pot să facă ceva dacă nu le dai!”. SUCCES Peste un sfert de milion de cărţi vândute „Codul bunelor maniere astăzi” s-a vândut, de la lansare şi până acum, în 270.500 de exemplare, potrivit reprezentanţilor Editurii Humanitas. În martie 2009, a existat chiar o prelungire de tiraj pentru acest titlu, ediţia a treia revăzută şi completată, apărută în Colecţia „Practic special”. În librării, cartea Aureliei Marinescu costă 35 de lei. În ceea ce priveşte audiobook-ul cu acelaşi nume, de la apariţie, în 2005, până în prezent, acesta a fost scos pe piaţă în 27.000 de exemplare, însă acum nu se mai găseşte pe nicăieri. În anul 2009, a fost editat un tiraj de 500 de bucăţi, care s-a şi epuizat. „«Codul...» (30 de lei) este un audiobook care a rezistat foarte bine şi pentru care există cerere constantă. Date fiind condiţiile economice actuale, a trebuit să selectăm titlurile pe care le-am editat sau reeditat. Va fi probabil reeditat atunci când condiţiile din piaţă vor reveni la normal şi vom putea scoate tiraje noi pentru toate titlurile vandabile”, a precizat Ramona Crăciun, coordonator marketing&PR la Humanitas Multimedia. <a href="http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/883517/Nu-stim-sa-traim-bine/" rel="nofollow">http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/883517/Nu-stim-sa-traim-bine/</a> daniil on "focus grup pe teme de telefonie mobila" http://ascorcluj.ro/forum/topic/focus-grup-pe-teme-de-telefonie-mobila#post-11 Thu, 21 Jan 2010 18:41:00 +0000 daniil 11@http://ascorcluj.ro/forum/ Buna ziua! Caut cateva persoane din Cluj care sunt disponibile sa mearga la un focus grup tot in Cluj (pe teme de telefonie mobila). Fiecare persoana selectata primeste 60 de ron! Voiam sa dau un mesaj membrilor grupului cu anuntul asta! Cu stima, Daniel TRIFU <a href="mailto:dtrifu78@gmail.com">dtrifu78@gmail.com</a> daniil on "Vaccinuri" http://ascorcluj.ro/forum/topic/vaccinuri#post-2 Wed, 13 Jan 2010 18:44:19 +0000 daniil 2@http://ascorcluj.ro/forum/ From yahoogroups de la Gabriela SALVAN Am cerut parerea Pr Ioan Sismanian, de la Manastirea Petru-Voda, in legatura cu vaccinarea si mi-a raspuns, implicit si celor carora le voi arata mesajul, atfel: Oricum ar fi, presiunile pentru vaccinare sunt nefiresti si arata ca exista un interes care nu se lasa vazut. De multi ani se tot incearca folosirea unui vaccin anti-gripal, cu toate ca se stie ca virusul gripei isi modifica tulpina foarte usor chiar in timpul unei epidemii. Cel mai important lucru pe care-l sustin chiar si cei de la Inst. Cantacuzino este propria noastra grija de a avea niste organisme cat mai rezistente. Iar aceasta d.p.d.v. crestin inseamna a duce o viata cat mai conforma cu invatatura Evangheliei. Pacatul este cauza bolii. Iar boala este o slabire a lucrarii Harului in trupul si sufletul nostru. Daca ne grijim de a ne vaccina in primul rand, inseamna ca-L punem pe Dumnezeu in randul al 2-lea. Daca ne ingrijim in primul rand de Imparatia lui Dumnezeu, toate celelalte se vor adauga noua. Oricum, putem privi problema medicala si din alt punct de vedere. Noi stim foarte bine ca astazi medicina nu priveste pe om ca fiinta cu trup si suflet dupa cum invata antropologia ortodoxa. Medicina de astazi e din ce in ce mai tributara conceptelor pagane, necrestine, care fug de durere in bratele placerii. Daca o epidemie este raspunsul lui Dumnezeu la modul nostru de a trai, o pandemie e cu atat mai mult. Ceea ce noi cunoastem din proorociile si invataturile pe care Sfintii Parinti ai Bisericii le-au descoperit pentru vremurile pe care le traim acum. Acest mod de a privi vaccinarea ca unicul mod de a scapa de bataia lui Dumnezeu, mi se pare penibil si arata nivelul credintei noastre. Uitati-va la Iov, ce-a fost numit ca drept in fata lui Dumnezeu. Cititi cartea lui Jean Claude Larchet - Teologia bolii, si veti vedea ce valoare are boala pentru mantuirea noastra. In loc sa alergam repede la duhovnici, sa ne spovedim, sa cerem iertare pentru pacatele noastre si ale neamului ca Domnul sa ne ierte si sa ne izbaveasca de astfel de pedepse, rugaciuni pe care preotul le are in Moliftelnic, noi cautam rezolvari exterioare, care sa nu implice schimbarea vietii noastre(metanoia- schimbarea gandirii), adica a pune pe primul plan invatatura si poruncile Sfintei Evanghelii. Atat de mare este frica de durere si de moarte, ca nu tinem cont de efectele negative, distructive chiar, pe care aceste vaccinuri le au (vezi prospectul: Reacţiile adverse prezentate mai jos au apărut în zilele sau săptămânile de după vaccinarea cu vaccinuri administrate în fiecare an pentru a preveni gripa. Aceste reacţii adverse pot să apară şi în cazul administrării Cantgrip. •Reacţii generalizate pe piele, incluzând urticarie (erupţii trecătoare pe piele) •Reacţii alergice care, dacă nu sunt tratate, pot duce la şoc. Medicii sunt avertizaţi de această posibilitate şi au disponibil tratament medical de urgenţă, pentru utilizare în aceste cazuri. •Angioedem (umflare a feţei, limbii, buzelor sau gâtului) •Durere severă ascuţită sau pulsatilă de-a lungul unuia sau mai multor nervi •Senzaţie de amorţeală şi furnicături la nivelul membrelor •Scădere a numărului de trombocite din sânge, care poate duce la sângerări sau vânătăi •Vasculită (inflamaţie a vaselor de sânge care poate determina erupţii trecătoare pe piele, dureri de articulaţii şi probleme ale rinichilor) •Tulburări neurologice cum sunt encefalomielita (inflamaţie a sistemului nervos central), nevrită (inflamaţie a nervilor) şi un tip de paralizie denumit Sindrom Guillain-Barré Gandesc ca toate acestea nu se vor intampla tocmai mie si de aceea ma vaccinez ca sa ma "asigur" de ceea ce nimeni nu se poate asigura. Adevarata siguranta o da Singurul si Adevaratul Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos. In aceeasi zona de asigurari, intra toate aceste asigurari de viata pe care le platim la banci, ca un fel de impozit pe prostie, in loc sa facem milostenie care este cel mai "asigurat" capital de care putem dispune.(din Sf. Efrem Sirul, sinaxar la : "Zis-a inteleptul ca se cade sa ne spalam si sa ne curatim sufletul nostru de rusinea si de insasi spurcaciunea lui, adica, sa-l pazim de bogatia cea nedreapta. Sa primesti si sa aduci in casa ta pe cel strain si pe cel sarac si sa-i hranesti si sa-i incalzesti, iar Dumnezeu iti va rasplati tie insutit, pentru ca El insusi a fagaduit asa, si nemincinos este.”) Uitati si o alternativa medical-lumeasca, pentru intarirea sistemului imunitar: Cea mai buna protectie este vitamina D3. Este recomandabila o doza de 5000UI pe zi iar cand boala se face simtita, se va mari doza pana la 15.000UI zilnic. Vitamina D3 moduleaza reactia imuna, reducand riscul reactiilor excesive. Ea stimuleaza corpul sa produca ceea ce se numesc peptide antimicrobiene care pot distruge virusul fara interventia sistemului imunitar. Efectul este proportinal dozei administrate. Cu cat doza de vitamina D3 este mai ridicata, cu atat protectia este mai buna. Uleiul de peste contribuie in mod egal la reducerea unei reactii imune excesive. O lingurita de cafea cu ulei de peste pe zi ar fi suficienta (cel mai bun este uleiul de peste norvegian cu lamaie Carlson)… In cazul unor simptome grave luati o lingurita de cafea cu ulei de peste de doua ori pe zi. Diversi antioxidanti pot fi de asemenea utili cum ar fi curcuma, bioflavonoiduil quercetin, extractul de muguri de grepfruit, vitamina C, vitamina E naturala. Un aport multi mineral/vitaminic este de asemenea esential. Va rog sa retrimiteti acest mesaj. Oamenii trebuie sa fie avizati cum sa se protejeze. Dr RUSSELL L. BLAYLOCK, M.D. LUMINA IN CUGET,TARIE IN TRUP, PACE IN VIATA, LINISTE IN SUFLET! cu drag, p Ioan Sismanian Manastirea Petru-Voda daniil on "Despre Colesterol" http://ascorcluj.ro/forum/topic/despre-colesterol#post-5 Wed, 13 Jan 2010 18:57:49 +0000 daniil 5@http://ascorcluj.ro/forum/ From yahoogroups De la Ciprian MARCHIS COLESTEROLUL -CEA MAI MARE INSELACIUNE A SECOLULUI ? Colesterolul, o problemă ? Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol. Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru "colesterol". Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. "Am două sute. E grav, dom' doctor ?" Răspundem: nu, nu este grav. Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge. Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ? Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noasră medicală, dar care totuşi trebuie spusă. Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează. Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze. Dacă, totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de cele scrise mai jos. Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul. Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic. Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos. Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult mai exotice. La astfel de "întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări "ştiinţifice", în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc. Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică) pentru glicemie. Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică. Tratamentul hipercolesterolemie i Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie. Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a fost făcut) Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemian t, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol). Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului. Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă. Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui. Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos. De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul medical. Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente. Tipuri de întrebări frecvente: Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: "above normal range". Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct. Ce este de făcut ? Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l. Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a "normalului". Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou. Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este colesterolul normal. Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat ? Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii , iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul. Este esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente. Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse ? Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse. Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial. Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %. De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere ? Răspuns: Această situaţie (relativ rară) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc. Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut ? Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţ i, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante. Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL-LDL nu este bun. Ce trebuie să fac ? Răspuns: afectarea raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău", adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită. Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie . O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi. Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ? Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură. Dr Mihnea DRAGOMIR Bucureşti, 16 iulie 2008 Completare- imi apartine-toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic. E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea PS-nu pare sa fie o sarlatanie, dar totusi colegii mai avizati ar putea sa-si exprime o opinie.